Pruverbii di Corsica

From Wikibooks

I pruverbii di Corsica.

U scopu di issu libru hè di discriva i pruverbii in ogni paesi e cità di Corsica.


Cuntenutu

[mudificà] A Casalta (d'Ampugnani)

[mudificà] Afà

  • In Afà, Tocca mi a mani, è ti ne va!

[mudificà] Aghjone

[mudificà] Aiacciu

Trasferitu à l'adrizzu: w:Aiacciu. Si cuntinueghja quà.

[mudificà] Aiti

[mudificà] Alandu

[mudificà] Alata

[mudificà] Albertacce

[mudificà] Albitreccia

[mudificà] Aleria

[mudificà] Algaghjola

[mudificà] Alistru

[mudificà] Altaghjè

[mudificà] Altiani

[mudificà] Alzi

[mudificà] Alzitone

[mudificà] Ambiegna

[mudificà] Ampaza

[mudificà] Ampriani

[mudificà] Antisanti

[mudificà] Appiettu

Appiettu, appiettu, carci è pugni à mez'à pettu

[mudificà] Arbiddara

Arbiddali

[mudificà] Arburi

[mudificà] Aregnu

Chì và in Aregnu resta pregna.

[mudificà] Argentella

[mudificà] Arghjusta Moricciu

[mudificà] Arru

[mudificà] Ascu

[mudificà] Auddè

[mudificà] Avapessa

[mudificà] Azilonu

Trasferitu à l'adrizzu: w:Azilonu

[mudificà] Azzana

[mudificà] Bacca

[mudificà] Balogna

[mudificà] Barbaggiu

[mudificà] Barcaghju

[mudificà] Barchetta

[mudificà] Barrettali

[mudificà] Bastelica

[mudificà] Bastelicaccia

[mudificà] Bastia

Bastia, u vechju portu
  • Bastia, Bastia a ch'ùn ha soldi un ci stia
  • Entratu aostu, entratu l'inguernu.

[mudificà] Belgudè

[mudificà] Belvidere Campumoru

[mudificà] Bigornu

[mudificà] Biguglia

[mudificà] Bilia

[mudificà] Bisinau

[mudificà] Bisinchi

[mudificà] Bocca Seddie

[mudificà] Bucugnà

Per u bià è u manghjà ci vole à vene in Bucugnà

[mudificà] Bonifaziu

[mudificà] Borgu

[mudificà] Brandu

[mudificà] Bravone

[mudificà] Bustanicu

[mudificà] Cagnanu

[mudificà] Cala Rossa

[mudificà] Calacuccia

[mudificà] Calcatoghju

Calcatoghju, calcatoghju Poca cena è micc'alloghju

[mudificà] Calenzana

[mudificà] Calvi

[mudificà] Cambia

[mudificà] Campana

[mudificà] Campi

  • Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu

[mudificà] Campile

[mudificà] Campitellu

[mudificà] Campu

[mudificà] Campumoru

[mudificà] Canale di Verde

[mudificà] Canari

[mudificà] Canavaggia

[mudificà] Cannelle

[mudificà] Carbini

[mudificà] Carbuccia

[mudificà] Carchetu rusticu

[mudificà] Cardu Torghja

[mudificà] Carghjaca

[mudificà] Carghjese

[mudificà] Carpinetu

[mudificà] Carticasi

[mudificà] Casabianca

[mudificà] Casaglione

[mudificà] Casalabriva

[mudificà] Casamacciula

[mudificà] Casamozza

[mudificà] Casanova

[mudificà] Casaperta

[mudificà] Casatorra

[mudificà] Casevecchie

[mudificà] Casta

[mudificà] Castellare di Casinca

[mudificà] Castellare di Mercuriu

[mudificà] Castellu di Rostinu

[mudificà] Castifau

[mudificà] Castiglione

[mudificà] Castineta

[mudificà] Castirla

[mudificà] Cateri

[mudificà] Cavru

  • Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè.


[mudificà] Centuri

[mudificà] Cervione

[mudificà] Chisa

[mudificà] Chjalza

[mudificà] Chjatra

[mudificà] Ciamannaccia

[mudificà] Coghja

[mudificà] Conca

[mudificà] Curbara

  • Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.

[mudificà] Currà

[mudificà] Corscia

[mudificà] Corti

[mudificà] Costa

[mudificà] Coti Chjavari

  • A chì l'attempa a perdi.


[mudificà] Cristinacce

[mudificà] Croce

[mudificà] Crocicchja

[mudificà] Cugnoculu Montichji

[mudificà] Curzi

[mudificà] Cuttoli Corticchjatu

U pannu sfinazzatu si tesse in Curtichjatu

[mudificà] Cuzzà

  • A pratica vinci a grammatica.


[mudificà] Diana

[mudificà] Eccica Suaredda

[mudificà] Erbaghjolu

[mudificà] Erbalunga

[mudificà] Erone

[mudificà] Ersa

[mudificà] Evisa

"Strada bella ùn hè mai longa"

[mudificà] Farinole

[mudificà] Favalellu

[mudificà] Favone

[mudificà] Felce

[mudificà] Felicetu

[mudificà] Ficaghja

[mudificà] Figari

[mudificà] Foce

[mudificà] Focichja

[mudificà] Folelli

[mudificà] Fuzzà

[mudificà] Francardu

[mudificà] Frassetu

Frassetu
  • A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.
  • A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi.
  • A casa piglia, a casa rendi.
  • A cavaddu dunatu, un fidià denti.
  • A chì campa n'ha da veda.
  • A chì ci picca ci sta.
  • A chi dormi un piglia pesci.
  • A chì l'attempa a perdi.
  • A chì l'hà in culu l'ha in casa.
  • A chi mori, à chi s'allarga.
  • A chi stanta, à chi scurnochja.
  • A chì t'hà dui casi In una ci piovi.
  • A chì troppu si cala, u culu vi mostra.
  • A chi un arrisica Un arrùzzica.
  • A chi un sa piantà, pianta di nuvembri.
  • A cumpagnia porta l'omu à a forca.
  • A forza di tirà a corda strappa.
  • A forza d'impittà S'impara à marchjà.
  • A ghjara cresci ma a forza manca.
  • A ghjastema si rivolta.
  • A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.
  • A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai.
  • A lingua ossu un hà e ossu tronca.
  • A machja, ochji un ha ma ochji teni.
  • A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati.
  • A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia.
  • A tola e à lettu Alcunu rispettu.
  • A un bon' cani li si dà un bon ossu.
  • A vigna dici à u patronu * fà mi pòvara e ti faraghju riccu.
  • A vita hè una affaccata di balconu.
  • A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
  • Accantu u focu, a paglia ci stà mali.
    • Alternative 1* Accantu u focu, a scopa ci stà mali.
    • Alternative 2* Accantu u focu, a stoppa ci stà mali.
  • Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori Canta di rabbia.
  • Aiuta ti, Diu t'aiuta.
  • Alliscia a mamma par avè a figliola.
  • Amori e signuria un vòlini cumpagnia.
  • Ancu a pulgia t'ha a tossa.
  • Ancu l'onori sò castighi.
  • Andendu videndu.
  • Annata d'erba Annata di merda.
  • Aostu seccu Castagna par ogni ceppu.
  • Aprili Desfa purcili. (Variante * ... spigni purcili.)
  • Aqua corri e sangui strigni.
  • Aqua d'aostu Oliu e mostu.
  • Aqua minuta Ghjugni à l'ossu E un hè criduta. Variante * ... ghjugni à i carri
  • Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta.
  • Casi frà li casi e vigni frà li vigni.
  • Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri.
  • Cavaddu vechju, zecchi e moschi.
  • Chè lu mal' vicinu Un durghi chè quant'è a nevi marzulina.
  • Chì campa spirendu Mori caghendu.
  • Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta.
  • Chì cerca trova.
  • Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa.
  • Chì di piombu Tomba Di piombu mori.
  • Chì disprezza, compra.
  • Chi muta Muga.
  • Chi nasci Pasci.
  • Chi posa Mal pensa.
  • Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu.
    • Alternative 1* Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Chì un invechja Hè pena di vita.
  • Chi va e volta, bon' viaghju faci.
  • Chi va pianu va sanu E chi va sanu va luntanu.
  • Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani.
  • Ci voli à lacà u fusu À chi n'ha l'usu.
  • Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra.
  • Ciò chi un tomba ingrassa.
  • Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda.
  • Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca.
  • Corciu à chi un ha à nimu.
  • Cosa fatta, loda la !
  • Cristu un paga micca tutti i vènnari sera.
  • Cunsigliu di topa e dannu di farina.
  • Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà.
  • Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa.
  • Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu.
  • Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà.
  • Diu hà fattu eppò farà.
  • Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
  • Fatti di notti, risa di ghjornu.
  • Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori.
  • Fora u denti Fora a pena.
  • Frivaghju, t'hà setti barretti.
  • Ghjaddina ch'un becca biccattu hà.
  • Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci.
  • Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda.
  • Guargualè, Guargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.
  • Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu.
  • Hè megliu à stà accantu un cacadori Cà accantu un zuccadori. [zuccadori = tailleur de pierre]
  • Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu.
  • Hè megliu ghjenti Ca arghjentu.
  • Hè megliu pocu chè micca.
  • I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji.
  • I funi longhi diventani sarpi.
  • I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante * ... Un i cunnosci cà a cuchjara.)
  • I morti incu i morti e i vivi incu i vivi.
  • I parenti Sò i denti.
  • I più beddi peri i màngnani i porchi.
  • I porchi si bàsgiani Annata di ghjandi.
  • I solda un vènini micca cantendu.
  • In cumpagnia, u frati presi moglia.
  • In ogni lettu, ci hè pulgi.
  • Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi.
  • Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri.
  • Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta.
  • Isciuta vindèmia, appicca a sporta.
  • Làcrima di donna hè funtana di malizia.
  • Laga u buddenti E succorri l'appartenti.
  • L'amori hè cecu.
  • L'ànima à Diu, e a ropa à chi si devi.
  • L'aqua sfonda i ricci.
  • L'aqua va à u mari. (Variante * I vadini vani à u mari.)
  • L'ottu d'aprili U cuccu si devi sentire S'eddu un si senti Hè mortu o per murire.
  • Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu.
  • Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.
  • Matrimonii e viduvali So dal celi distinati.
  • Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu.
  • Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli.
  • Mori più capretti chè capri vechji.
  • Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru.
  • Mortu u Cristu, spintu u lumu.
  • Innanzi chè micca, maritu vechju.
  • Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori.
  • Natali à u balconu Pasqua à u fuconu.
  • Natali à u ghjocu Pasqua à u focu.
  • Natu a parsona, natu u distinu.
  • Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi.
  • Nè ziteddi nè cateddi Un avvizzà à u to scudeddu.
  • O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata.
  • Oghji eiu, dumani tù.
  • Ogni cecu piegni i so ochji.
  • Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.
  • Ogni tontu t'hà u so filu.
  • Ognunu bii incu a so bocca.
  • Ognunu piegni incu i so ochji.
  • Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.
  • Ora vivu ora mortu.
  • Pàghani i chjughi par i maiori.
  • Pani e parnici * Affari di casa un si ni dici.
  • Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu.
  • Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
  • Par un colpu un casca l'àrburi.
  • Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru.
    • Alternative 1* Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.
  • Par viaghju s'acconcia a somma.
  • Pastasciuta e macarona Più sò caldi più sò boni.
  • Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
  • Più hè parenti E più ghjentri.
  • Piu pècuri, piu mocci.
  • Più si campa e più si n'impara. (Variante * ... più si ni vedi.)
  • Poni in terra e spera in Diu.
  • Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi.
  • Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura.
  • Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu.
  • Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova.
  • Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu.
  • Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
  • Ronchi samirini un còddani in celi.
  • Ropa chi un hè vista, un po essa stimata.
  • Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna.
  • Saccu biotu un pò stà rittu.
  • Saccu pienu un pò piigà.
  • Sameri chi grogna Un ti fà vargogna.
  • Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. (Variante * Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.)
  • Sé Bastèlica t'avia u portu Aiacciu saria l'ortu.
  • Sè u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi.
  • S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru.
  • Si sbaglia ancu u preti à l'altari.
  • Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà.
  • Spezza u tempu in San' Bartolu.
  • Sparti ricchezza e torra puvertà.
  • Sproni mei e cavaddu di l'altri.
  • Strada faccencu, a somma s'acconcia.
  • Tal calzu, tal magliolu Tal babbu, tal figliolu.
  • Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza.
  • Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata.
  • Tuttu lacatu hè persu.
  • U bè di l'avaru u si magna u furfanti.
  • U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
  • U candidatu prummetti piu casgiu chè pani.
  • U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci.
  • U celi à volta di pani S'eddu un piovi oghji, piovi dumani.
  • U celi ùn si pò appuntiddà.
  • U discorsu porta l'omu à a forca.
  • U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu.
  • U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu.
  • U megliu oru hè quiddu chi piega.
  • U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
  • U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu.
  • U piu beddu ceppu, teni lu à maghju.
  • U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante * U boiu...)
  • U Signori dà a ropa à chi un ha denti.
  • U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.
  • U Signori dà u fretu sicondu i panni.
  • U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. (Variante * ...Di i beddi donni ni faci u strascinu.)
  • U soli sorti par tutti.
  • U techju un credi u famitu.
  • U troppu bè s'arrivolta.
  • U troppu stroppia.
  • Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli.E deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma.
  • Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori.
  • Un disòrdini Faci un òrdini.
  • Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. Variante * ...chi hè mancatu.)
  • Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita.
  • Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci.
  • Un hè micca tutti i ghjorni festa.
  • Un hè micca sempri festa in Àmpaza.
  • Un si mori chè una volta.
  • Un si po dì "prruci" senza labbri.
  • Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura.
  • Un si po tena i dui pedi in u scarpu.
  • Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu.
  • Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda.
  • Una donna faci e sfaci una casa.
  • Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri.
  • Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama.
  • Vistu l'omu Vistu a raghjoni.

[mudificà] Furciolu

  • Un chjameti povar'omu A chi t'hà un chjosu in Valgonu. (Furciolu)


[mudificà] Furiani

[mudificà] Galeria

[mudificà] Gavignanu

[mudificà] Ghisonaccia

[mudificà] Ghisoni

[mudificà] Ghjannucciu

  • A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu.
  • A chì t'ha culu, tira peta.
  • A lingua un hà ossa ma i faci rompa.
  • A règula ci sta bè Ancu in casa di u rè.
  • Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Donna, dannu.
  • I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu.
  • Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia.
  • Sè u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi.
  • Tinta quidda panca Dund'un ci posa barba bianca.
  • U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.


[mudificà] Giocatoghju

[mudificà] Ghjuvicaccia

[mudificà] Girolata

[mudificà] Giuncaghju

[mudificà] Ghjunchetu

[mudificà] Granaccia

[mudificà] Grossa

[mudificà] Grussetu Prugna

[mudificà] Guagnu

[mudificà] Isoledda

[mudificà] Isula Rossa

[mudificà] Isulacciu di Fiumorbu

[mudificà] La Porta

[mudificà] Lama

[mudificà] Lanu

[mudificà] Laretu di Taddà

  • A chi para fritu, para caldu.
  • À chì ùn hà capu, aghi bon' gambi.
  • À chì ùn sà chì arti fà, vochi à caccia o à piscà.
  • À chì ùn si misura ùn dura.
  • A chi va forti, va à la morti.
  • A fami faci escia u lubbu di a tana.
  • A forza di tirà a corda strappa.
  • A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.
  • A pratica vinci a grammatica.
  • A quandu Pasqua, à quandu tasca.
  • A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var* À forza...)
  • A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu.
  • Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni ùn vi ni caccia.
  • Annata d'erba Annata di merda.
  • Aqua d'austu Oliu e mustu.
  • Aqua di luddu Un faci bè à nudda.
  • Arca da mani Attigni i funtani Arca da sera Spanna li veli.
  • Carnivali in balconu Pasqua à u tizzonu.
  • Cavaddu vechju, zicchi e muschi.
  • Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina.
  • Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
  • Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu.
  • Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina.
  • Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntinuu.
  • Cuccu, cuccheddu D'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. E ti docu pinna e calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.
  • U tassu Durgu trè centu anni Trè verdi, siccu e passu.
  • Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà.
  • Fatti di notti, risi di ghjornu.
  • Ghjiru monti, ghjiru castedda Trovu maritu, ma un trovu frateddu.
  • In bucca chjusa un n'entri musca.
  • In ghjesgia grandi un crepa preti.
  • In i Pinticosti Chì un l'affesta li costa.
  • Intrutu ghjinnaghju Porta u boiu à u scupaghju.
  • L'omu pruponi E Diu disponi.
  • Maghju, cudaghju.
  • Marzu, catarzu, figliolu di mangnonu. Ti ni sè andatu senza lacà mi un agnonu. - Aprili, lu mè frateddu, presta mi lu prima e lu dui. - Lu prima u tengu da mè. Ti pristaraghju u dui e u trè.
  • Marzu piuviosu Bugnu varmicosu E bèccu muccicosu.
  • Marzu siccu Par u bugnu e par u beccu.
  • Matinati di maghju E sirintini di ghjinnaghju.
  • Mori più agnedda ca muntona.
  • Mossu la verra Bucia quant'é terra.
  • Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu.
  • O ben' tusu o mal' tusatu In quattru ghjorna hè appariatu.
  • Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
  • Par un nivulu di frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju.
  • Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.
  • Pecura nera e pecura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
  • Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura.
  • Quandu ellu canta lu cuccu Muta pelu lu singhjari E la gallina faci l'ovu Senza mancu nidicali. E lu beccu inchjirchja i corra Chi ni pari un ginirali.
  • Quandu ellu piovi e faci lu soli Tandu la vulpi faci l'amori.
  • Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.
  • Quandu u porcu hè ticchju si volta a trova.
  • Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
  • Quandu veni u mesi di maghju A la donna li cresci lu pèlu E lu cazzu pidda curaghju.
  • U bè di luntanu si ferma par istrada.
  • U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu.
  • Saccu biotu un teni rittu.
  • Saccu pienu un si pò torcia.
  • Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.
  • Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.
  • Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu.
  • Tramuntana, frisca è sana. Pa li vechji ùn hè sana È mancu par i zitelli Chì l'arrusti a so curella. (a curella = a curata)
  • U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
  • U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu.
  • U tichju un credi u famitu.
  • Un hè bella quella sporta Chi arrega e nun porta.
  • Un si mori chè una volta.
  • Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu.
  • Zoza di mala furtuna Chi d'inguernu un vidi soli E d'istati un vidi luna.

[mudificà] Lavatoghju

[mudificà] Lecci

[mudificà] Lentu

[mudificà] Letia

[mudificà] Linguizzetta

[mudificà] Livesi