Pruverbii di Corsica: differenze trà e virsioni
Linia 2 951: | Linia 2 951: | ||
Quì ci spampa lu granone |
Quì ci spampa lu granone |
||
è s'empie più d'un saccone |
è s'empie più d'un saccone |
||
nè bè à cantu à u fiumi, |
|||
nè donna d'ustaria, |
|||
nè cumpà in cità, |
|||
ùn ti venga a fantasìa |
|||
auccianesi, civuddaghji ! |
|||
== Ulmetu == |
== Ulmetu == |
Versione di e 13:55, 5 set 2007
I pruverbii di Corsica.
U scopu di issu libru hè di discriva i pruverbii in ogni paesi e cità di Corsica.
A Casalta (d'Ampugnani)
Afà
- In Afà, Tocca mi a mani, è ti ne va!
Aghjone
Aiacciu
- À a figa zemba, tuttu u mondu s'arremba.
- A bucia ha i ghjambi corti.
- À chì campa spirendu, mori caghendu.
- À chì disprezza vò cumprà.
- À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.
- À chì fussi induvinu, ùn saria mai mischinu.
- A chi mori, à chì s'allarga.
- À chì pesa a petra, pighja l'anguilla.
- À chì pighja in prima mani si ni va à culu in manu.
- A chì ha magngnatu u meli t'ha l'abba in capu.
- À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.
- A chì pesa a petra, pighja l'anguilla.
- À chì si chjina ancu i zitelli si sveghja bruttu.
- À chì stanta, à chì scurnichjuleghja.
- À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.
- A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.
- À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.
- À chì vò bè fighjoli, cumencia per une femina.
- A lingua ossu ùn ha è ossi tronca.
- A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.
- A paura faci truttà a mula.
- A pratica batti a grammatica.
- A regula sta bè ancu in casa di u rè.
- A risa sta in bocca à i pazzi.
- A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.
- A strada dritta ùn hè mai longa.
- A vita hè fatta à scali, à chì colla è à chì fala.
- A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
- Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.
- Aqua corri è sangui strigni.
- Aqua minuta entri à l'ossi, è ùn hè criduta.
- Aqua muta sfonda i ribbi.
- Balaninu, untu è finu.
- Boccapanzula di sera, o hè sonnu o hè pinseru. Boccapanzula di matina, o hè fami o hè sciagrinu.
- Calcataoghju, pocu cena è micca alloghju.
- Cani chì abbaghja ùn mordi micca.
- Cantà è purtà a croci, ùn si pò.
- Chì ha bisognu di u focu, u pighja in manu.
- Chì di gallina nasci in tarra ruspa.
- Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.
- Chì muta, muga.
- Chì prima ghjugni prima macina.
- Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.
- Ci vò a pighjà a muneta cum'ella passa.
- Ci vò a pighjà a vita cum'ella veni.
- Ci vò à nascia par pascia.
- Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.
- Ciò ch'un tomba ingrassa.
- Corpilonghi Auccianesi.
- D'appressu a matina, si veri a sirata.
- Di dui liticanti, un terzu ni prufita.
- Fora u denti, fora a pena.
- Hè l'ochju di u patronu chì ingrassa u cavallu.
- Hè meghju à essa solu ch'è mali accumpagnatu.
- Hè meghju à travaghjà indarnu ca pasà indarnu.
- Hè meghju dui ferti chè un mortu.
- Hè meghju una donna di casa ca una casa di donni.
- I cosi allungati diventanu sarpi.
- I guai di a pignatta, ùn li sà ca u cuchjarò.
- I parenti sò denti.
- In a matinata, si veri a ghjurnata.
- In bocca chjusa ùn ghjentri mosca.
- In cumpagnia, u pretu pighjò moghja.
- Ind'a cora ci sta u vilenu.
- L'acellu ch'hè in gabbia, un cantu d'amori chì canta di rabbia.
- L'aqua va à u mari.
- L'ochji sò d'aqua.
- L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.
- Mai dui senza trè.
- Mamma incagna è ghjatta mangna.
- Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.
- Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.
- Mortu pinzutu, si n'appinza un antru.
- Natali à balcò, Pasqua à fucò.
- Natu l'omu, natu u distinu.
- Nè catelli nè zitelli ùn avè à to spurtellu.
- Nè per maghju nè per maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.
- Ni mori più grassi chè passi.
- Ochju chì ùn veri, ùn pò ghjudicà.
- Ogni mattu t'hà a so fini.
- Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.
- Ognunu veri meziornu à a so porta.
- Per rispettu di u patronu, ci vo à rispittà u cani.
- Pighja u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.
- Più hè parenti è più ghjentri.
- Più pendi, più rendi.
- Quandu u cani invechja, a volpi li piscia addossu.
- Ronchi di sumeri, in celu ùn ni colla.
- Russura à a marina, soli caldu a matina.
- Saccu biotu ùn pò stà rittu.
- Scornaboi sò Peracci.
- Sè l'inguia fussi tigna, tuttu u mondu l'avaria.
- S'è li mettanu tutti i croci accantu, ognunu si pighja a soia.
- Setti, u schiffru di i buciardi.
- S'è tù n'hai, ùn ni mangni.
- S'ha più bisognu di soldi ca di cunsighji.
- Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.
- Si sbaghja u pretu à l'altaru.
- Strada facendu s'arragna a somma.
- Tali babbu, tali fighjolu. Tali calzu, tali maghjolu.
- Tinta a panca induv'ùn posa più barba bianca.
- Tradittori sò Veracci.
- Travaghja à chì t'hà fami.
- Tuttu lasciatu hè persu.
- U cavallu ghjastimatu, li luci u pelu.
- U fenu accantu à u focu, ci sta mali.
- U peghju calciu hè quellu di u cavallu mansu.
- U porcu techju rivercia a trova.
- U Signori ùn paga micca tutti i sabati, ma quandu paga, paga bè.
- U soli luci per tutti.
- Ùn ci hè scianza ca per canaghja.
- Ùn fà mali chì hè piccatu è un fà bè chì hè ghjittatu.
- Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.
- Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.
- Un vali à zifulà quandu l'asinu ùn vò bia.
- Una manu lava l'altra.
- Verbi volen, scritti manen.
- Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama.
Aiti
Alandu
Alata
Albertacce
Albitreccia
Aleria
Algaghjola
Alistru
Altaghjè
Altiani
Alzi
Alzitone
Ambiegna
Ampaza
Ampriani
Antisanti
Appiettu
Appiettu, appiettu, carci è pugni à mez'à pettu
Arbiddara
Arbiddali
Arburi
Aregnu
Chì và in Aregnu resta pregna.
Argentella
Arghjusta Moricciu
Arru
Ascu
Auddè
Avapessa
Azilonu
- A bacia t'hà l'anchi corti.
- A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.
- A casa ind'eddu un ghjugni u soli Ci ghjugni u duttori.
- A chì campa n'ha da veda.
- A chi dormi un piglia pesci.
- A chì l'hà in culu l'ha in casa.
- A chi mori, à chi s'allarga.
- A chì stughji un perdi tempu.
- A chì t'hà dui casi In una ci piovi.
- A chi un arrisica Un arrùzzica.
- A chi un sa piantà, pianta di nuvembri.
- A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. A "còcciula"= beignet au brocciu
- A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna.
- A festa d'Àmpaza passa.
- A forza di tirà a corda strappa.
- A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni.
- A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira.
- A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai.
- A lingua ossu un hà e ossu tronca.
- A lu lumu di la deda Cannavacciu pari tela.
- A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia.
- A raghjoni hè verbali.
- A un bon' cani li si dà un bon ossu.
- A vigna dici à u patronu * fà mi pòvara e ti faraghju riccu.
- A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
- Aghji fedi E Diu pruvvèdi.
- Ampaza, niccia niccia Par un soldu edda si piccia.
- Azilonu Fiori di cantonu.
- Azilonu Pocu hè bonu.
- Babbi e mammi tonti, figlioli astuti.
- Campa scuffia, chi barretta passa e veni. a scuffia = la coiffe
- Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta.
- Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri.
- Chì campa spirendu Mori caghendu.
- Chì cerca trova.
- Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa.
- Chi ci hè di più neru chè a paredda.
- Chi hà da fà a ghjatta Si a patrona hè matta.
- Chì cù la spada ferisci Per la spada perisci.
- Chì disprezza vol' cumprà.
- Chi muta Muga.
- Chi posa Mal pensa.
- Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu.
- Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
- Chì un invechja Hè pena di vita.
- Chi va e volta, bon' viaghju faci.
- Ci voli à nascia Par pascia.
- Ciò chi hè scrittu in celi suviti in terra.
- Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda.
- Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca.
- Corciu à chi un ha à nimu.
- Cristu un paga micca tutti i vènnari sera.
- Cunsigliu di topa e dannu di farina.
- Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà.
- Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa.
- Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu.
- Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca.
- Ciriola, Ciriola S'eddu venta o s'eddu piovi Di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu Par trenta semu drentu.
- Com'hè corcia quidda sporta Chi nun faci arrega e porta.
- Di dà ciò ch'un s'hà Hè sempri carità.
- Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci.
- Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
- Fà à parera e tèniti à tè.
- Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori.
- Fiori di mintucciu Più dicu torra da Più mi s'incuccia.
- Focu d'alzu Focu falsu.
- Furciolu, forca.
- Ghjaddina ch'un becca biccattu hà.
- Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci.
- Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda.
- Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa.
- Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu.
- Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu.
- Hè megliu ghjenti Ca arghjentu.
- Hè megliu pocu chè micca.
- I funi longhi diventani sarpi.
- I morti incu i morti e i vivi incu i vivi.
- I parenti Sò i denti.
- I solda un vènini micca cantendu.
- In cumpagnia, u frati presi moglia.
- Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri.
- L'ànima à Diu, u corpu à a terra.
- L'aqua sfonda i ricci.
- L'aqua va à u mari. (Variante * I vadini vani à u mari.)
- L'arti di Micalassu Mangnà, bia e andà à spassu.
- L'ottu d'aprili U cuccu devi venire S'eddu un veni lu diciottu U cuccu hè mutu o hè mortu.
- Matrimonii e viduvali So dal celi distinati.
- Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu.
- Miseria e puvertà Son dui sureddi E scuncertina hè la cucin' carna.
- Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli.
- Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru.
- Mortu u Cristu, spintu u lumu.
- Nè essa nè fà si E quant'e à ghjittà si.
- I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara.
- I solda sò tondi e capùlani.
- Innanzi chè micca, maritu vechju.
- Mamma scagna E ghjatta mangna.
- Mègliu solu ché mali accumpagnatu.
- Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori.
- Natali à u balconu Pasqua à u fuconu.
- Natali à u ghjocu Pasqua à u focu.
- Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi.
- O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata.
- Oghji eiu, dumani tù.
- Ogni cecu piegni i so ochji.
- Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.
- Ogni sèculi e centunari L'aqua volta à li so canali.
- Ogni tontu t'hà u so filu.
- Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru.
- Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.
- Omu dormi e carta veghja.
- Ora vivu ora mortu.
- Pàghani i chjughi par i maiori.
- Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
- Par un colpu un casca l'àrburi.
- Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.
- Par viaghju s'acconcia a somma.
- Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
- Piu pècuri, piu mocci.
- Più si campa e più si n'impara. (Variante * ... più si ni vedi.)
- Poni in terra e spera in Diu.
- Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani.
- Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni.
- Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu.
- Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova.
- Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu.
- Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
- Ronchi samirini un ni codda in celi.
- Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna. (Azilonu*Saccu biotu un pò stà rittu.
- Saccu pienu un pò piigà.
- S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru.
- Sapiutu la trè Sapiutu lu rè.
- Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè.
- Sé Bastèlica avia un portu Aiacciu accantu era un ortu.
- Si sbaglia ancu u preti à l'altari.
- Sia mali o sia bè Cristu un dici par quistu hè.
- Sparti ricchezza e torra puvertà.
- Sproni mei e cavaddu di l'altri.
- Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata.
- Tocca e lecca ó Antò chi hè festa Sempri tocca e mai n'arresta.
- Tràmula di ghjugnu Alivi in pugnu.
- Tutti i ghjorna si n'impara.
- U bè di l'avaru u si magna u furfanti.
- U candidatu prummetti piu casgiu chè pani.
- U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu.
- U discorsu porta l'omu à a forca.
- U mari accoglii i vadini.
- U mittiticciu va da a porta à u balconu.
- U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
- U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu.
- U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. .
- U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante * U boiu...)
- U Signori à qual' eddu ama, tocca.
- U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.
- U Signori dà u fretu sicondu i panni.
- U techju un credi u famitu.
- U troppu bè s'arrivolta.
- U troppu stroppia.
- Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori.
- Un disòrdini Faci un òrdini.
- Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè mancatu.
- Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu.
- Un hè micca tutti i ghjorni festa.
- Un si mori chè una volta.
- Un si po fà "prrù" senza labbri.
- Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba.
- Un si po stà di dui pedi in un' scarpu.
- Un ti fidà di u pidochju rifattu.
- Un ti fidà di u viddanu rifattu.
- Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu.
- Un trema una foglia Chi Diu nun voglia.
- Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi.
- Una donna faci e sfaci una casa.
- Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia.
- Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri.
- Vargualè, Vargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.
- Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama.
- Vistu l'omu Vistu a raghjoni.
- Zigliara Focu e fiara.
Azzana
Bacca
Balogna
Barbaggiu
Barcaghju
Barchetta
Barrettali
Bastelica
Bastelicaccia
Bastia
- Bastia, Bastia a ch'ùn ha soldi un ci stia
- Entratu aostu, entratu l'inguernu.
Belgudè
Belvidere Campumoru
Bigornu
Biguglia
Bilia
Bisinau
Bisinchi
Bocca Seddie
Bucugnà
Per u bià è u manghjà ci vole à vene in Bucugnà
Bonifaziu
Borgu
Brandu
Bravone
Bustanicu
Cagnanu
Cala Rossa
Calacuccia
Calcatoghju
Calcatoghju, calcatoghju Poca cena è micc'alloghju
Calenzana
Calvi
Cambia
Campana
Campi
- Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu
Campile
Campitellu
Campu
Campumoru
Canale di Verde
Canari
Cannelle
Carbini
Carbuccia
Carchetu rusticu
Cardu Torghja
Carghjaca
Carghjese
Carpinetu
Carticasi
Casabianca
Casaglione
Casalabriva
Casamacciula
Casamozza
Casanova
Casaperta
Casatorra
Casevecchie
Casta
Castellare di Casinca
Castellare di Mercuriu
Castellu di Rostinu
Castifau
Castiglione
Castineta
Castirla
Cateri
Cavru
- Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè.
Centuri
Cervione
Chisa
Chjalza
Chjatra
Ciamannaccia
Coghja
Conca
Curbara
- Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.
Currà
Corscia
Corti
Costa
Coti Chjavari
- A chì l'attempa a perdi.
Cristinacce
Croce
Crocicchja
Cugnoculu Montichji
Curzi
Cuttoli Corticchjatu
U pannu sfinazzatu si tesse in Curtichjatu
Cuzzà
- A pratica vinci a grammatica.
Diana
Eccica Suaredda
Erbaghjolu
Erbalunga
Erone
Ersa
Evisa
"Strada bella ùn hè mai longa"
Farinole
Favalellu
Favone
Felce
Felicetu
Ficaghja
Figari
Foce
Focichja
Folelli
Fuzzà
Francardu
Frassetu
- A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi.
- A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi.
- A casa piglia, a casa rendi.
- A cavaddu dunatu, un fidià denti.
- A chì campa n'ha da veda.
- A chì ci picca ci sta.
- A chi dormi un piglia pesci.
- A chì l'attempa a perdi.
- A chì l'hà in culu l'ha in casa.
- A chi mori, à chi s'allarga.
- A chi stanta, à chi scurnochja.
- A chì t'hà dui casi In una ci piovi.
- A chì troppu si cala, u culu vi mostra.
- A chi un arrisica Un arrùzzica.
- A chi un sa piantà, pianta di nuvembri.
- A cumpagnia porta l'omu à a forca.
- A forza di tirà a corda strappa.
- A forza d'impittà S'impara à marchjà.
- A ghjara cresci ma a forza manca.
- A ghjastema si rivolta.
- A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.
- A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai.
- A lingua ossu un hà e ossu tronca.
- A machja, ochji un ha ma ochji teni.
- A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati.
- A raghjoni hè a toia E a capra hè a meia.
- A tola e à lettu Alcunu rispettu.
- A un bon' cani li si dà un bon ossu.
- A vigna dici à u patronu * fà mi pòvara e ti faraghju riccu.
- A vita hè una affaccata di balconu.
- A volpi perdi u pelu ma micca u viziu.
- Accantu u focu, a paglia ci stà mali.
- Alternative 1* Accantu u focu, a scopa ci stà mali.
- Alternative 2* Accantu u focu, a stoppa ci stà mali.
- Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori Canta di rabbia.
- Aiuta ti, Diu t'aiuta.
- Alliscia a mamma par avè a figliola.
- Amori e signuria un vòlini cumpagnia.
- Ancu a pulgia t'ha a tossa.
- Ancu l'onori sò castighi.
- Andendu videndu.
- Annata d'erba Annata di merda.
- Aostu seccu Castagna par ogni ceppu.
- Aprili Desfa purcili. (Variante * ... spigni purcili.)
- Aqua corri e sangui strigni.
- Aqua d'aostu Oliu e mostu.
- Aqua minuta Ghjugni à l'ossu E un hè criduta. Variante * ... ghjugni à i carri
- Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta.
- Casi frà li casi e vigni frà li vigni.
- Cavaddu di trenta Mai piu ch'eddi ci n'entri.
- Cavaddu vechju, zecchi e moschi.
- Chè lu mal' vicinu Un durghi chè quant'è a nevi marzulina.
- Chì campa spirendu Mori caghendu.
- Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta.
- Chì cerca trova.
- Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa.
- Chì di piombu Tomba Di piombu mori.
- Chì disprezza, compra.
- Chi muta Muga.
- Chi nasci Pasci.
- Chi posa Mal pensa.
- Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu.
- Alternative 1* Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu.
- Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
- Chì un invechja Hè pena di vita.
- Chi va e volta, bon' viaghju faci.
- Chi va pianu va sanu E chi va sanu va luntanu.
- Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani.
- Ci voli à lacà u fusu À chi n'ha l'usu.
- Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra.
- Ciò chi un tomba ingrassa.
- Ciò chi teni À luna vecchja Ciò chi sfronda À luna tonda.
- Com'hè corcia a panca Indù un ci posa barba bianca.
- Corciu à chi un ha à nimu.
- Cosa fatta, loda la !
- Cristu un paga micca tutti i vènnari sera.
- Cunsigliu di topa e dannu di farina.
- Da dì à fà Hè com'è da tonda à filà.
- Da parè ad essa Hè com'è da orda à tessa.
- Di fà ciò chi hè fattu Un hè piccatu.
- Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà.
- Diu hà fattu eppò farà.
- Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju.
- Fatti di notti, risa di ghjornu.
- Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori.
- Fora u denti Fora a pena.
- Frivaghju, t'hà setti barretti.
- Ghjaddina ch'un becca biccattu hà.
- Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci.
- Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda.
- Guargualè, Guargualè Ghjàrgala era e ghjàrgala hè.
- Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu.
- Hè megliu à stà accantu un cacadori Cà accantu un zuccadori. [zuccadori = tailleur de pierre]
- Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu.
- Hè megliu ghjenti Ca arghjentu.
- Hè megliu pocu chè micca.
- I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji.
- I funi longhi diventani sarpi.
- I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. (Variante * ... Un i cunnosci cà a cuchjara.)
- I morti incu i morti e i vivi incu i vivi.
- I parenti Sò i denti.
- I più beddi peri i màngnani i porchi.
- I porchi si bàsgiani Annata di ghjandi.
- I solda un vènini micca cantendu.
- In cumpagnia, u frati presi moglia.
- In ogni lettu, ci hè pulgi.
- Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi.
- Ind' eddu un ci n'hè un ci n'entri.
- Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta.
- Isciuta vindèmia, appicca a sporta.
- Làcrima di donna hè funtana di malizia.
- Laga u buddenti E succorri l'appartenti.
- L'amori hè cecu.
- L'ànima à Diu, e a ropa à chi si devi.
- L'aqua sfonda i ricci.
- L'aqua va à u mari. (Variante * I vadini vani à u mari.)
- L'ottu d'aprili U cuccu si devi sentire S'eddu un si senti Hè mortu o per murire.
- Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu.
- Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.
- Matrimonii e viduvali So dal celi distinati.
- Matrimoniu sittimbrinu O vèduvu o mischinu.
- Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli.
- Mori più capretti chè capri vechji.
- Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru.
- Mortu u Cristu, spintu u lumu.
- Innanzi chè micca, maritu vechju.
- Nanzi ghjunta la so ora Nè si nasci nè si mori.
- Natali à u balconu Pasqua à u fuconu.
- Natali à u ghjocu Pasqua à u focu.
- Natu a parsona, natu u distinu.
- Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi.
- Nè ziteddi nè cateddi Un avvizzà à u to scudeddu.
- O Signori Feti ci pastori In a branata E purcaghji in invirnata.
- Oghji eiu, dumani tù.
- Ogni cecu piegni i so ochji.
- Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà.
- Ogni tontu t'hà u so filu.
- Ognunu bii incu a so bocca.
- Ognunu piegni incu i so ochji.
- Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta.
- Ora vivu ora mortu.
- Pàghani i chjughi par i maiori.
- Pani e parnici * Affari di casa un si ni dici.
- Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu.
- Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
- Par un colpu un casca l'àrburi.
- Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru.
- Alternative 1* Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.
- Par viaghju s'acconcia a somma.
- Pastasciuta e macarona Più sò caldi più sò boni.
- Pècura nera e pècura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
- Più hè parenti E più ghjentri.
- Piu pècuri, piu mocci.
- Più si campa e più si n'impara. (Variante * ... più si ni vedi.)
- Poni in terra e spera in Diu.
- Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi.
- Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura.
- Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu.
- Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova.
- Quandu u soli hè in Azilonu Mangna puri u to bucconu.
- Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
- Ronchi samirini un còddani in celi.
- Ropa chi un hè vista, un po essa stimata.
- Russura à la marina Bon' tempu la matina. Russura à la muntagna Aqua e ventu à li calcagna.
- Saccu biotu un pò stà rittu.
- Saccu pienu un pò piigà.
- Sameri chi grogna Un ti fà vargogna.
- Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. (Variante * Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.)
- Sé Bastèlica t'avia u portu Aiacciu saria l'ortu.
- Sè u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi.
- S'eddu suniteghja in Capu di Staghju Lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru Mettilu à u sicuru.
- Si sbaglia ancu u preti à l'altari.
- Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà.
- Spezza u tempu in San' Bartolu.
- Sparti ricchezza e torra puvertà.
- Sproni mei e cavaddu di l'altri.
- Strada faccencu, a somma s'acconcia.
- Tal calzu, tal magliolu Tal babbu, tal figliolu.
- Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza.
- Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata.
- Tuttu lacatu hè persu.
- U bè di l'avaru u si magna u furfanti.
- U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
- U candidatu prummetti piu casgiu chè pani.
- U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci.
- U celi à volta di pani S'eddu un piovi oghji, piovi dumani.
- U celi ùn si pò appuntiddà.
- U discorsu porta l'omu à a forca.
- U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu.
- U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu.
- U megliu oru hè quiddu chi piega.
- U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
- U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu.
- U piu beddu ceppu, teni lu à maghju.
- U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante * U boiu...)
- U Signori dà a ropa à chi un ha denti.
- U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti.
- U Signori dà u fretu sicondu i panni.
- U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. (Variante * ...Di i beddi donni ni faci u strascinu.)
- U soli sorti par tutti.
- U techju un credi u famitu.
- U troppu bè s'arrivolta.
- U troppu stroppia.
- Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli.E deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma.
- Un ci hè sàbatu senza soli Comu donna senza amori.
- Un disòrdini Faci un òrdini.
- Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. Variante * ...chi hè mancatu.)
- Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita.
- Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci.
- Un hè micca tutti i ghjorni festa.
- Un hè micca sempri festa in Àmpaza.
- Un si mori chè una volta.
- Un si po dì "prruci" senza labbri.
- Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura.
- Un si po tena i dui pedi in u scarpu.
- Un ti rida di u mè dolu Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu.
- Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda.
- Una donna faci e sfaci una casa.
- Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri.
- Vesti un bastonu Pari un baronu. Vesti una tama Pari una dama.
- Vistu l'omu Vistu a raghjoni.
Furciolu
- Un chjameti povar'omu A chi t'hà un chjosu in Valgonu. (Furciolu)
Furiani
Galeria
Gavignanu
Ghisonaccia
Ghisoni
Ghjannucciu
- A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu.
- A chì t'ha culu, tira peta.
- A lingua un hà ossa ma i faci rompa.
- A règula ci sta bè Ancu in casa di u rè.
- Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa.
- Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
- Donna, dannu.
- I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu.
- Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia.
- Sè u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi.
- Tinta quidda panca Dund'un ci posa barba bianca.
- U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
Giocatoghju
Ghjuvicaccia
Girolata
Giuncaghju
Ghjunchetu
Granaccia
Grossa
Grussetu Prugna
Guagnu
Isoledda
Isula Rossa
Isulacciu di Fiumorbu
La Porta
Lama
Lanu
Laretu di Taddà
- A chi para fritu, para caldu.
- À chì ùn hà capu, aghi bon' gambi.
- À chì ùn sà chì arti fà, vochi à caccia o à piscà.
- À chì ùn si misura ùn dura.
- A chi va forti, va à la morti.
- A fami faci escia u lubbu di a tana.
- A forza di tirà a corda strappa.
- A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.
- A pratica vinci a grammatica.
- A quandu Pasqua, à quandu tasca.
- A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var* À forza...)
- A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu.
- Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni ùn vi ni caccia.
- Annata d'erba Annata di merda.
- Aqua d'austu Oliu e mustu.
- Aqua di luddu Un faci bè à nudda.
- Arca da mani Attigni i funtani Arca da sera Spanna li veli.
- Carnivali in balconu Pasqua à u tizzonu.
- Cavaddu vechju, zicchi e muschi.
- Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina.
- Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia.
- Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu.
- Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina.
- Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntinuu.
- Cuccu, cuccheddu D'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. E ti docu pinna e calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.
- U tassu Durgu trè centu anni Trè verdi, siccu e passu.
- Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà.
- Fatti di notti, risi di ghjornu.
- Ghjiru monti, ghjiru castedda Trovu maritu, ma un trovu frateddu.
- In bucca chjusa un n'entri musca.
- In ghjesgia grandi un crepa preti.
- In i Pinticosti Chì un l'affesta li costa.
- Intrutu ghjinnaghju Porta u boiu à u scupaghju.
- L'omu pruponi E Diu disponi.
- Maghju, cudaghju.
- Marzu, catarzu, figliolu di mangnonu. Ti ni sè andatu senza lacà mi un agnonu. - Aprili, lu mè frateddu, presta mi lu prima e lu dui. - Lu prima u tengu da mè. Ti pristaraghju u dui e u trè.
- Marzu piuviosu Bugnu varmicosu E bèccu muccicosu.
- Marzu siccu Par u bugnu e par u beccu.
- Matinati di maghju E sirintini di ghjinnaghju.
- Mori più agnedda ca muntona.
- Mossu la verra Bucia quant'é terra.
- Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu.
- O ben' tusu o mal' tusatu In quattru ghjorna hè appariatu.
- Par maghju o par maghjonu Un ti caccià u to pilonu.
- Par un nivulu di frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju.
- Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.
- Pecura nera e pecura bianca A chi mori mori, à chi campa campa.
- Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura.
- Quandu ellu canta lu cuccu Muta pelu lu singhjari E la gallina faci l'ovu Senza mancu nidicali. E lu beccu inchjirchja i corra Chi ni pari un ginirali.
- Quandu ellu piovi e faci lu soli Tandu la vulpi faci l'amori.
- Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.
- Quandu u porcu hè ticchju si volta a trova.
- Quandu u soli tramonta U pultronu s'appronta.
- Quandu veni u mesi di maghju A la donna li cresci lu pèlu E lu cazzu pidda curaghju.
- U bè di luntanu si ferma par istrada.
- U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu.
- Saccu biotu un teni rittu.
- Saccu pienu un si pò torcia.
- Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.
- Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.
- Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu.
- Tramuntana, frisca è sana. Pa li vechji ùn hè sana È mancu par i zitelli Chì l'arrusti a so curella. (a curella = a curata)
- U boiu chi un vo bia Hè un gattivu zifulà.
- U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu.
- U tichju un credi u famitu.
- Un hè bella quella sporta Chi arrega e nun porta.
- Un si mori chè una volta.
- Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu.
- Zoza di mala furtuna Chi d'inguernu un vidi soli E d'istati un vidi luna.
Lavatoghju
Lecci
Lentu
Letia
Linguizzetta
Livesi
Livia
- A chì posa mal' pensa.
- A bumbara di Livia, a parolla di San Gavinu e u soli di Zonza.
Moltifau
Lopigna
Loretu di Casinca
Lozzi
Lucciana
Lugu di Nazza
- A chi dormi un piglia pesci.
- A donna faci l'omu.
- A vita hè una affaccata à u purtellu.
- Ancu a pulgia t'ha a tossa.
- L'imbroglii sò in a sacchetta.
- Piu pècuri, piu mocci.
- Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu.
- Tantu da casa meia cà da casa toia.
- U mondu hè fattu à scala A chi codda e à chi fala.
Lumiu
Luri
Macà Croci
Macinaghju
Mansu
Maratu
Marignana
Marina di Canella
Marinca d'Ulmetu
Matra
Mausoleu
Mazzaretu
Mazzola
Mela
Meria
Merusaglia
- À forza di pichjà, a petra rompe.
- A chì la fuma, à chì la pippa.
- Amu à chì mi ama è chjamu à chì mi chjama.
- Donna chi posa mal'pensa.
- In u pratu un cacà, In u boscu un parlà.
- L'aqua va à u mare.
- Ogni acqua torna à so riva.
- Paglia o fenu, si manghja sempre.
- U sole, ind'ellu un luce un scalda.
Mignataja
Miomu
Moita
Moline
Moltifau
Monaccia d'Auddè
Monacia d'Orezza
Moncale
Monte
Montegrossu
- Montemaiò, Montecagò, tira e pede à centu chilò.
- lunghignanu, ne sì ne nò.
Monticellu
Moriani Piaghja
Morsiglia
Morta
Mulini
Muracciole
Muratellu
Muratu
- Tempu scuru, puzza l'ugliata.
Muru
Murzu
Nessa
Nocariu
Noceta
Nonza
Noval
Novella
Ocana
Occhjatana
Ogliastru
Olcani
- I nostri pruverbi so santi è ghjusti.
- L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue.
- U duttore pass' e vene, à chì ha u male u si tene.
- Una lingua si cheta, un populu si more.
Oletta
Olmeta di Capi Corsu
Olmeta di Tuda
Olmi Cappella
Olmiccia
Olmu
Omessa
Ortale
Ortiporiu
Ortu
Osani
Ota
Palasca
Palavese
Palleca
Palleca à chì furra à chì nega
Palumbaggia
Pancheraccia
Parata
Partinellu
Pastricciola
Patrimoniu
Pedicorti (di Gaggiu)
Pedicroce
Pedipartinu
Pietralba
- In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.
Petranera
Pedigrisgiu
Penta di Casinca
Pentacquatella
Perelli
Peri
Peru Casevechje
Petra di Verde
Petracorbara
Piana
Pianellu
Pianiccia
Pianottuli Caldareddu
Pianu
Piazzali
Piazzole
Pie d'Orezza
Pietrapola
Pietraserena
Pietricaghju
Pietrosu
Pieve
Pigna
Pila Canali
- À bocca chjusa, ùn ghjentri mosca.
- A botta vechja faci u bon' vinu.
- A chì campa n'hà da veda.
- À chi dormi ùn piglia pesci.
- À chì l'hà in culu l'hà in casa.
- À chi un arrisica ùn arrùzzica.
- A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.
- À forza di tirà a corda strappa.
- A règula ci sta bè ancu in casa di lu rè
- Aceddu in cabbia ùn canta di cori, ma canta di rabbia
- Aiuta ti, Diu t'aiutarà.
- Aprili, Aprili, desfa purcili.
- Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.
- Centu casi, centu milla miserii.
- Chì disprezza compra.
- Chi posa mal' pensa.
- Chì un invechja hè pena di vita.
- Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.
- Ci vò à mangnà un bacinu di sali par cunnoscia una parsona.
- Di ciè chè tù senti ùn ni creda micca, di ciè chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.
- Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia e quidda altra la metti.
- L'aqua si ni va sempri à u mari.
- Nè par maghju nè par maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.
- Più pendi è più rendi.
- San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.
- Prima ghjugna, prima tigna.
- Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.
- U boiu chi ùn vo bia hè un gattivu zifulà.
- U celi fattu à pani, s'eddu ùn piovi oghji piovi dumani.
- U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.
- U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.
- U techju ùn credi u famitu.
- U troppu stroppia.
- Ùn fà mali chi hè piccatu. Ma ùn fà bè chi hè qhjittatu.
- Una donna faci è sfaci una casa.
Pinareddu
Pinu
Piobetta
Pioghjola
Pisciatedda
Pitretu-Bicchisgià
Pitrusedda
Poghju Mezzana
Poghju di Nazza
Poghju di Venacu
Poghju d'Oletta
Poghju Marinacciu
Polverosu
Ponte Leccia
Ponte Novu
Popolasca
Poretta
Porettu
Porri
Un hé ancu notte in Porri
Porti Vecchju
Portu
Portu Poddu
Pratavone
Pratu (di Ghjuvellina)
Prubià
Prunelli (di Casacconi)
so cuante i beati paoli di prunelli
Prunelli (di Fiumorbu)
Prunete
Prunu
Puggiale
Pughjolu
Purtichju
Purtigliolu
Quasquara
Quenza
- A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu.
Querciolu
Quercitellu
Rapaghju
Rapale
Rennu
Rezza
Ribba Gialla
Riventosa
Roglianu
Rosazia
Rospigliani
Rusiu
Rutali
Sagona
Salice
Salicetu
Sampolu
San Ciprianu
San Damianu
San Gavinu (d'Ampugnani)
San Gavinu (di Carbini)
San Gavinu (di Fiumorbu)
San Gavinu (di Tenda)
San Ghjulianu
San Lurenzu
- Campi di verde locu frescu e ghjalatu a chi un he a arubba o he mortu o he malatu
- Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.
- hé contu a fa un cunventu a morianinchi
- O signore fate voi chi site u piu supranu é metite u ghjudiziu anch'a quelli ch'un ne hannu
- Un ti ride micca di u mio dolu chi quandu u meiu he vecchiu u toiu he novu
- Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.
- chi di ghjalina nace in terra ruspa
- U vinu face parlà.
- Ochju ch'un vede un po ghjudicà.
- piu pecure piu mocichi
- astri miraculi a fatu u tonnu
- pane é pernice affari di casa un si ne dice
- da Monte Cristu si vede Capraia
- Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.
- Hè megliu ricumandassi à Diu chè à i so santi.
- Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.
- hé cume magumettu un'ha ne casa ne tettu
- un'he bella a sporta chi sempre piglia e mai un porta
- Balaninu untu e finu.
- so di castineta mi ritirghu
- so di castineta miru e tiru
- pidochiu rifattu
- Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.
- À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.
- Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.
- a chi face duie case in una ci piove
- Quandu si sente tunà in qualchi locu piove.
- À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.
- hé u boie chi tratta u cavallu di curnutu
- he sgalabatu cume u veneri
- u tennenu cume a coppa u veneri santu
- so piu parenti che amighi
- a chi dorme un piglia pesci
- Pecura nera pecura bianca à chì more more à chì campa campa.
- Pecura bianca pecura nera parti a mane e volti a sera.
- Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.
- ghjalina ch'un pipa ha pipatu
- fa a veghja di san gallu
- fassi vene i fantiglioli
- a chi a culu peta
- una manu lava l'altra e tutte duie lavanu a faccia
- bastia bastia a ch'un ha solu un ci stia
- fa l'arte di mighelassu manghja beie e anda a spassu
- Bonghjornu li si dice anch'à un cane.
- fughje cume u diavule a a croce
- mortu christu spenti i lumi
- a cavalu datu un si feghja i denti
- cusi ch'ella durghi pane biancu e fighi maturi
- hé bugiardu cume scopa
- hé falzu cume a liciva
- O manghja issa minestra O salta issa finestra
- U signore un paga micca tutti veneri ma quand'ellu paga paga tuttu à tempu.
- S'ochju un vede core un vole.
- L'amore hè cume u fume ;ch'accega l'oghjii e un vede lume
- Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.
- Donne, fucili e cavalli un cunvene d'imprestà li.
- Megliu morti chè storti.
- D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.
- À l'Avapessa u diavule si cunfessa.
- Pigna e Curbara tutti sciocchi e una para.
- Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.
- Moitinchi cori finti.
- tantu a tene che a scurtica
- Furia di mane, asgiu di sera.
- A matina leone, a sera cuglione.
- agliu he andatu e cipolla he vultatu
- hé andatu beccu he turnatu capra
- Donne, cavalli e noce volenu mane atroce.
- Ch'un s'aiuta s'annega.
- À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.
- va a piglia l'acqua cu u spurtellu
- Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.
- Chi vole campa solu piglii a machja.
- Prima pensa à tè, dopu a l'altri.
- Chì veghja à a luna dorme à u sole.
- Un si po dorme e fà a guardia.
- Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.
- Cane chì abbaghja un piglia caccia.
- Chì t'abezza ti sbezza.
- Chì male fonda male accima.
- Un hè a brinna ch'empie u fossu.
- Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.
- Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.
- Amore e signuria ùn volenu cumpagnia.
- Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.
- Sò e mamme chi facenu e figliole.
- Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.
- Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.
- Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.
- Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.
- Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.
- Serate di ghjennaghju e ghjurnate di maghju.
- stocafissu e baccala apri a bocca e fa fala
- Sangue, da e petre un si ne pò caccià.
- Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.
- In li paesi soii e vacche vincenu i boi.
--Guaitellajl 13*44, 19 Apr 2005 (UTC)
San Marcu
San Martinu (di Lota)
San Nicolau
San'Fiurenzu
Santa Lucia (di Mercuriu)
Santa Lucia di Moriani
Santa Lucia (di Porti Vechju)
Santa Lucia (di Tallà)
Santa Maria (di Lota)
Santa Maria Figaniedda
Santa Maria Poghju
Santa Maria Sichè
Santa Reparata (di Moriani)
Santa Reparata di Balagna
- Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.
- Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.
- Più pecure più mocce.
- Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.
Santa Severa 2
Sant'Andria (di Cutone)
Sant'Andrea ('di Boziu)
Sant'Andria (d'Orcinu)
Sant'Antone
Sant'Antoninu
Santu Petru (di Tenda)
Santu Petru (di Venacu)
Sari di Porti Vechju
Sari d'Orcinu
Sari Sulinzara
Sarra di Farru
Sarra di Scupamè
Sarrola Carcupinu
Sartè
Scalella
Scata
Scolca
- Roba di Scolca, roba di forca
Sermanu
Serra di Fiumorbu
Serraghja
Serriera
Silvarecciu
Siscu
- Chì vole cunnoscie e pene di l'infernu, stazzunaru l'estate è muratore l'invernu
- E nuttate in mare, una bella è cent'amare
Soccia
Solaru
Sorbu Ocagnanu
Soriu
Sotta
Soveria
Speloncatu
Stazzona
Stilicione
Suaredda
Suarichju
Suddacarò
Sulinzara
Surbuddà
Tagliu Isulacciu
Talasani
Tallone
Tarcu
Tarranu
Tassu
Tattone
- A paura faci cacà a mula.
Tavacu
Tavera
Vai ! ghjunghjarè in Tavera Spusarè a peghju chì c'era
Cosa cuntata in Tavera Hè ben truvata s'ùn hè vera
Cum'è e donne di Tavera Senza garbu nè manera
Tirolu
Tiuccia
Tivulaghju
Tizzà
Todda
Tominu
Tocchisi
Tralonca
Travu
Trinità di Porti Vechju
Auccià
Quì ci spampa lu granone è s'empie più d'un saccone
nè bè à cantu à u fiumi, nè donna d'ustaria, nè cumpà in cità, ùn ti venga a fantasìa
auccianesi, civuddaghji !
Ulmetu
Urbalaconu
Urtaca
- A furia hè per i latri.
- In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.
Uspedali
Vaccaghja
Valle d'Alesani
Valle di Campoloru
Valle di Mezzana
Valle di Rostinu
Valle d'Orezza
Vallecalle
Vallica
Valrose
Vargualè
Velone Ornetu
Venacu
Ventiseri
Arechja manca arechja franca, arechja dritta arechja fritta
Venzolasca
Verdese
Verghja
Veru
A bugìa hè nata in Veru
Vescuvatu
Vezzani
Vicu
- A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu .
Vighjaneddu
Vignale
Torn'à Vignale chì ghjè un bellu paese.
Villanova
Ville di Parasu
Ville di Pietrabugnu
Vivariu
Vizzavona
A Vulpaiola
Vutera I Bagni
Zalana
Zevacu
- A chì mali vivi, mali mori.
- A strada bedda un hè mai longa.
- Frivaghju, t'hà setti barretti.
- Frivaghju Un lacà di fà u to viaghju.
- Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
- Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.
Zicavu
- A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura.
Zigliara
- Tigliolu, ti vogliu.
Zilia
Zirubia
Zonza
Zoza
Da classà
- Sè i guai si mittiani à u soli Ognunu si ripigliaria i soi.